sâmbătă, 31 decembrie 2011

sfat pentru 2012


Un an plin... asa as numi anul 2011. 
Plin de bucurii, de momente care mi-au pus zambetul pe buze,             de clipe care imi vor ramane pe veci in suflet ca dulci amintiri. 
De lucruri care mi-au schimbat viata, chiar si cele mai mici si insignificative decizii m-au schimbat pentru totdeauna, in bine sau rau inca nu stiu sa spun... Timpul va decide.
Momente de placere ori clipe de durere, toate sunt amintiri acum si viata are o maniera de a-si urma cursul ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat, de a merge inainte, mereu inainte, asa ca merg si eu cu ea... 
Iar inainte de a-mi lua ramas bun de la 2011, trag niste concluzii in urma experientelor avute: Daca  vrei ceva in viata LUPTA!  Nu trebuie sa stai sta pe margine si sa astepti ca lucrurile sa se intample de la sine, lucrurile n-or sa schimbe in bine daca
tu nu faci nimic. Daca vrei ceva in viata, ia! Daca vrei sa se schimbe ceva, schimba-te tu!

joi, 29 decembrie 2011

In curand trecem linia catre un nou an, lasam in spate taramul momentelor triste si in care am simtit ca suntem pusi la pamant. Mergem inainte in noul an, cu noi sperante si asteptari, cu vise care ni se vor implini, cu incredere in fortele proprii si cu incredere in persoanele de langa noi. 
Anul asta nimic nu ne va mai dezamagi, nu vom mai lasa oamenii sa ne raneasca, vom fii puternici si indrazneti, vom reusi in tot ceea ce ne propunem pentru ca suntem singurii capabili sa ne schimbam viata in mai bine.

Nu mai asteptam ca lucrurile sa se intample de la sine, noi le vom face sa se intample, vom munci din greu ca sa ajungem acolo unde ne dorim, vom invata, vom creea, vom lupta si vom fii mai buni. 

Nu ne vom mai lasa condusi, vom obtine tot ceea ce ne propunem.
Suntem stapanii propriului destin.

sâmbătă, 29 octombrie 2011

cine sunt


Cine sunt eu sau… cine cred ca sunt eu?

Cine sunt azi sau cine pot deveni maine?

Cu siguranta sunt undeva intre cine sunt deja şi cine vreau să fiu.:) Sunt suma succeselor si insucceselor mele, sunt suma calităţilor dar si defectelor mele. Uneori ma mint, alteori ma tradez, dar de fiecare data incerc sa fiu prezenta, deschisa si atenta la ce se intampla in jur. Incerc sa ma descopar si sa-mi iau necesarul de cunostinte din schimbul de experiente si citind carti. Imi place orice forma de exprimare a sentimentelor, fie ca este muzica, dans, poezie,  pictura… totul e să-mi transmita, sa ma regasesc. Imi place  sa ascult muzica de suflet, sa pictez, sa modelez, sa ma plimb in parc si sa privesc florile…

Nu fumez si ma deranjeaza fumul de tigara. Urasc competitia si ma oftic cand pierd la jocuri. Imi place (ma relaxeaza) sa gatesc.
Imi plac oamenii cu interiorul frumos… exteriorul lasandu-ma de multe ori rece… valoarea unui om o vad dupa felul in care isi trateaza semenii… imi place sa ascult si apreciez enorm momentele unice cand simt ca am mai invatat ceva de la un om deosebit.
Imi plac batranii de la tara, care prin cuvinte simple spun un mare, mare adevar. Iubesc copiii si pentru mine sunt o sursa incontestabila de energie si bucurie. 
Nu judec oamenii dar nu-mi plac cei cu idei preconcepute, superficiali, pe interes, lenesi (fara masura), prefacuti. Nu suport oamenii care arunca gunoaiele pe jos si cei violenti. Urasc ipocrizia, proasta crestere, femeile cu zambet fals si barbatii libidinosi. 
La capitolul defecte stau destul de bine: am un soi de egocentrism ce uneori tinde sa devina enervant, din naivitate cred ca oamenii sunt buni si merita o a 2-a sansa.
Imi pare rau cand gresesc... am mereu nevoie de libertate, incredere, atentie si tandrete.
 Sunt mereu in cautarea fericirii personale, a echilibrului interior, independent de statutul de sotie  sau fiica.  Iubesc cu o forta care, uneori, ma sperie, dar e minunat sa iubesti asa.