Astazi sunt nostalgica. Imi e atat de dor de mama mea draga.
Imi e dor de momentele in care ma trezeam dimineata doar cu fratele meu, incepeam sa plang si o cautam disperata pe mama... pana imi aduceam aminte ca trebuie sa fie un biletel in care imi scria unde este. Mi-l lasa mereu pe masa in bucatarie: "Sunt la piata, sa nu plangi si sa nu te sperii. Mancarea e pe aragaz. Sa manace si fratele tau si sa aveti grija unu de altu'. Mama se intoarce repede! Va iubesc mult!" Zambeam fericita si o asteptam cuminti. Eram atat de fericita cand auzeam cheia in usa... o imbratisam tare si ii spuneam cat mi-a lipsit. Nu puteam respira fara ea.
Imi e dor de sentimentul de siguranta pe care numai o mama il poate oferi unui copil!
Imi e dor sa o alint si sa ii spun cat de frumoasa, de buna si de speciala e.
Tin minte ca o data i-am spus ca are maini de aur iar ea a inceput sa planga. Da avea maini de aur, era cea mai buna gospodina si cea mai buna bucatareasa.
Eram mandra ca este mama mea. De la ea am invatat sa apreciez si sa ma bucur de lucruri simple si marunte, sa savurez o cafea, sa admir un peisaj, sa ascult muzica clasica
Anii au trecut iar eu am devenit la randu-mi mama iar acum, nu imi ramane decat sa le ofer baietilor mei acelasi sentiment de siguranta si sa fiu cea mai buna mama pentru ei... asa cum a fost mama mea.
Imi e dor de momentele in care ma trezeam dimineata doar cu fratele meu, incepeam sa plang si o cautam disperata pe mama... pana imi aduceam aminte ca trebuie sa fie un biletel in care imi scria unde este. Mi-l lasa mereu pe masa in bucatarie: "Sunt la piata, sa nu plangi si sa nu te sperii. Mancarea e pe aragaz. Sa manace si fratele tau si sa aveti grija unu de altu'. Mama se intoarce repede! Va iubesc mult!" Zambeam fericita si o asteptam cuminti. Eram atat de fericita cand auzeam cheia in usa... o imbratisam tare si ii spuneam cat mi-a lipsit. Nu puteam respira fara ea.
Imi e dor de sentimentul de siguranta pe care numai o mama il poate oferi unui copil!
Imi e dor sa o alint si sa ii spun cat de frumoasa, de buna si de speciala e.
Tin minte ca o data i-am spus ca are maini de aur iar ea a inceput sa planga. Da avea maini de aur, era cea mai buna gospodina si cea mai buna bucatareasa.
Eram mandra ca este mama mea. De la ea am invatat sa apreciez si sa ma bucur de lucruri simple si marunte, sa savurez o cafea, sa admir un peisaj, sa ascult muzica clasica
Anii au trecut iar eu am devenit la randu-mi mama iar acum, nu imi ramane decat sa le ofer baietilor mei acelasi sentiment de siguranta si sa fiu cea mai buna mama pentru ei... asa cum a fost mama mea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu